Romanian English German

b1Biserica evanghelica din Piata Centrala a fost construita de comunitatea sasilor din Bistrita la sfirsitul secolului al XIII-lea, aproape odata cu infiintarea localitatii. Din vechea bazilica romanica nu pot fi identificate azi elemente arhitecturale certe, deoarece constructia a cunoscut o refacere majora in cursul secolului al XIV-lea, lucrarile se vor finaliza la inceputul secolului al XV-lea.


Din aceasta perioada biserica a primit aspectul unei bazilici cu trei nave, altar degrosat si doua turnuri clopotnita in fatada de vest. Cu aceasta ocazie Petrus Kretczhmer si-a donat averea bisericii cu ocazia realizarii unui altar inchinat tuturor sfintilor care a fost amplasat pe peretele vestic al bazilicii, deasupra intrarii, intre cele doua turnuri. Tot in aceasta perioada de reinnoire a bisericii si prosperitate a orasului sunt turnate, in 1430 clopotele bisericii.

 

b2

In anul 1464 Bistrita si-a rascumparat cu 6000 de florini de la regele Matei Corvin libertatea si primea in acelasi timp dreptul de a-si ridica propria incinta de zidarie. Dupa o perioada constructiva deosebit de intensa lucrarile a fost finalizate in preajma anului 1484. Dupa aceasta data au continuat lucrarile edilitare in preajma bisericii si a inceput constructia unui turn central al orasului, care trebuia sa devina cel mai inalt punct de observatie al cetatii. Turnul nordic al biserici a fost demolat cu aceasta ocazie, iar in fatada de vest in dreptul acestuia a fost ridicat un turnulet cu scara in spirala prin care se asigura un acces independent spre turnul nou construit. Intre noul turn al orasului si turnuletul de acces s-au pastrat doua ferestre din vechea fatada de secol XV. Acest turn este construit in mai multe etape identificate dupa inscriptiile plasate pe fatadele turnului dupa cum urmeaza: la nivelul etajului I anul 1487, la nivelul etajului II anul 1509, la nivelul etajului III anul 1513, iar in partea superioara a turnului a fost finalizata in jurul anului 1519.

 Concomitent cu lucrarile de edificare a actualului turn au avut loc si lucrari de renovare a navei, cand au fost consolidate si completate cu portalurile de nord-est si sud-est. Aceste portaluri bipartite au o profilatura bogata, cu baghete incrucisate dupa un model utilizat in Transilvania la sfirsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea. Semnul de pietrar de pe montantii portalului sunt identice cu semnul de pietrar de la etajul al III-lea al actualului turn, ce fusese terminat in anul 1513. Lucrarile de reconstructie a edificiului au continuat si in anii care urmeaza, iar in anul 1560 a fost adus la Bistrita, Petru Italus de Lugano, mester din nordul Italiei care lucrase pe santierul din Liov pentru a renova bazilica care era intr-un avansat stadiu de degradare. 

In aceasta perioada bazilica a fost transformata in biserica hala, cu toate navele la acelasi nivel, iar peste navele laterale a fost ridicate tribune cu balustrade ce aveau balustrii proportionati dupa principiile Renasterii. Contrafortii a fost construiti in forma pe care o au si azi, iar pe fatadele de nord si sud au fost construite in fata portalurilor gotice portice ale caror arcuri au o profilatura renascentista.

b3b4

O mentiune speciala trebuie sa facem pentru mobilierul excepțional al bisericii, care conserva piese medievale, realizari artistice cu o valoare deosebita. Unele dateaza de la inceputul secolului al XVI-lea: cele doua strane splendide, sculptate si decorate cu intarsii, precum si o banca avand o inscripție gotica si ornamente in stilul Renasterii timpurii, piesa executata in 1516 de calugarul Benedict de Beclean, si adusa de la manastirea dominicana dupa dezafectarea acesteia in timpul Reformei. Banca magistrului spitalului, Gheorghe, este lucrata in 1508 de mesterul Anton si decorata intr-o maniera ce se poate regasi in geometria goticului tarziu. O piesa valoroasa este si dulapul sacristiei datat conform inscriptiei, din 1507. Sunt valoroase si usa sacristiei (piesa excepționala, cu decorații intarsiate policrome, datata 1563) si strana, aflata in dreapta acesteia si lucrata in 1564. Acestor piese li se adauga si numeroase altele, datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, cu ornamente pictate, inscriptii, insemne de breasla. Dintre bancile aflate in biserica cele mai recente dateaza din primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Cu ocazia executarii lucrarilor conduse de Petru Italus de Lugano fatada vestica a fost schimbata fundamental, prin construirea unui pinion de zidarie de dimensiuni impresionante care isi are corespondenta in spatiul polonez, de unde si denumirea de atic polonez. Suprafata aticului este subimpartita in patru registre care sunt ritmate aditional pe verticala de coloane angajate sau pilastrii cu forme simplificate. Extradosul aticului mult mai dinamic face dovada unei organizari compozitionale ce are corespondenta in stilistica arhitecturii italiene de la jumatatea secolului al XVI-lea.Cea mai veche lespede este incastrata pe fatada sudica, in coltul sudvestic al clidirii, fiind datata in secolul al XIV-lea - 1327. In jurul personajului reprezentat pe aceasta piatra, s-au tesut adevarate legende: o ipoteza este ca ar fi un personaj feminin, intr-o atitudine razboinica, o alta ipoteza este aceea a Ursulei H. Wittstok, care amintea in 1860, ca dupa traditie, lespedea ar reprezenta figura unei persoane care a donat bisericii o parte a averii sale, contribuind astfel la refacerea cladirii (tot un personaj feminin). 

b5b6

O alta varianta este presupunerea ca, o femeie a cariui copil grav bolnav s-a insanatosit miraculos, a facut bisericii o importanta donatie, iar orasenii i-au multumit, figurandu-i chipul pe aceasta piatra. E posibil sa fie insa vorba, de epitaful unui cavaler a carui figura incizata dovedeste stransa relație a comanditarului cu un atelier din Boemia<<V. Vatasianu, Istoria artei feudalei>>. Piatra insa nu sta astazi in pozitia ei initiala, in situ, fiind refolosita in momemtul in care a fost ridicata fatada sudica a vechiului turn. Figura invesmantata in haine de cavaler, blazonul compus din trei ciocane imbinate stelar, cu caractere in relief, stilul liniar al reprezentarii, au condus la ipoteza ca este vorba de fapt despre un personaj important al orasului, aflat probabil in legatura cu monetaria sau cu minele de argint si ca era de orgine straina comunitatii locale <<A. Kovacs, 1994, Bistrita, biserica evanghelica, p.14.>>.

b9b10

Ca urmare a acestor interventii turnul de sud este demolat pina la nivelul acoperisului, iar pe fatada de de vest sunt realizate alte doua ferestre, ce combina traditia goticului tirziu cu formele Renasterii. Vechiul portal de acces de pe aceasta latura va fi inlocuit de un portal monumental specific Renasterii. Acest portal incheiat in partea superioara cu un arc semicircular si cu profilatura aplatizata, este proportionat dupa principiile Renasterii mature. In partea superioara. portalul este ornamentat cu alte elemente de inspiratie antica (arhitrava, friza si cornisa) dar interpretate intr-o maniera specifica Renasterii.

b7

 

Din punct de vedere stilistic cele doua portaluri se incadreaza in Renasterea matura, dar detalii precum cheia de arc tratata in forma ornamentala a unei volute dublate are origini manieriste, iar usoara dublare a extremei cornisei este specifica Renasterii tirzii. Intre 1560-1563 a fost adaugata si sacristia de pe latura nordica, la care cele mai valoroase piese de pietrarie sunt portalul de acces din zona corului si fereastra geminata de pe latura estica. Acestea sunt exemple tipice ale Renasterii mature.Motivul arhitravei este usor subdimensionat si are rol pur ornamental fiind caracterizat de diverse profilari aplatizate , iar cornisa mai ampla si mai reliefata confera unitate si stabilitate ansamblului. In spatiul destinat frizei se desfasoara o inscriptie care precizeaza interventiile realizate de Petrus Italus de Lugano intre 1560- 1563. Din lipsa de spatiu inscriptia continua si in zona extradosului arcului semicircular al golului usii.

b8


Dupa 1563 nu mai au loc interventii importante la Biserica Evanghelica, 


care ramane aproape neschimbata pina astazi. In anul 1857 in urma incendiului izbucnit de pe str. Lemnelor, de la casa aramierului Berger, este distrus acoperisul turnului si ceasul. Acoperisul a fost refacut intr-o maniera neogotica in zona ultimelor registre, iar ceasul instalat in secolul al XIX-lea a functionat doar pana in 11 iunie 2008, ora 20.

 

 

 

 

 

b12

In anul 2006 a fost montat o schela in jurul turnului pentru lucrari de reabilitare a componentelor artistice de pe turn, a celor patru statui din piatra de la coturile turnului, ce reprezentau pe Sfanta Fecioara cu Pruncul, Sfantul Florian, Sfanta Ana si Sfantul Ilie.

Totodata schela servea si pentru executia lucrarilor de inlocuire a invelitorii din tabla zincata cu tabla de arama. In seara zilei de miercuri, 11 iunie 2008, in jurul orei 20.00 la Biserica Evanghelica din Bistrita, s-a declansat un incendiu devastator; Incendiul a distrus sarpanta si invelitoarea turnului, acestea prabusindu-se, o parte in exteriorul turnului, dar cea mai mare parte in interior, peste bolta ce acopera "sala muzeu de la baza turnului". Au fost distruse si planseele din lemn de la nivele intermediare, producandu-se si prabusirea clopotelor si mecanismelor ceasului. Focul s-a extins si la sarpanta navei centrale, distrugand o parte a valoroasei sarpante gotice.

b13b14
Pompierii prezenti la fata locului din primele momente ale izbucnirii incendiului, insa cu mare greutate au reusit sa limiteze distrugerile, in special la sarpanta navei, impiedicand astfel producerea unui dezastru. Dupa degajarea resturilor din interiorul turnului s-a constatat ca cele doua clopote s-au topit datorita temperaturilor "de furnal" din timpul incendiului.

Biserica Evanghelica a fost, este si va ramane simbolul orasului Bistrita. Atat Primaria municipiului Bistrita, cat si organizatiile locale fac eforturi de a grabi reabilitarea bisericii.

Pana in momentul de fata s-a reusit refacerea acoperisului turnului mare si a turnuletelor din colturi, refacerea sarpantei peste bolta bisericii, inlocuirea clopotelor si a ceasului din turn.

Material realizat de Serviciul Monumente Istorice, Turism Urban, Arta si Proiectare