Romanian English German

Ύn incinta oraş™ului au fost concepute un număƒr de cinci trasee turisitice care permit vizitarilor realizarea unui tur ar oraş™ului pe jos ş™i vizitarea unor monumente ş™i repere turistice importante.

trasee turistice 450

drumul pasajelorTraversarea printr-o axムturisticムa oraş™ului dureazムaproximativ 20-30 minute. Burgul Bistriţ›a păstreazムîn zona intramuros un numar de 22 de străƒduţe înguste cu caracter preponderent pietonal care oferムtrasee scurte între laturile de nord ş™i de sud ale oraşului.

Aceste străƒduţ›e aveau un rol strategic în cadrul vechii fortificaţ›ii deoarece ofereau posibilitatea ca apăƒrăƒtorii oraş›ului să ajungムrapid în orice punct al fortificaţ›iei.
Ύn trecut numele pasajelor erau legate de turnurile breslelor spre care asigurau accesul, exemplu: Funarilor, Aurarilor, Măƒcelarilor, Ş™elarilor, etc.
Ύn Bistriţ›a sunt amenajate trei axe turistice care traverseazムoraş™ul prin pasaje: Axa Coroanei, Axa Artelor ş™i Axa Breslelor.

                

              Axa Coroanei_11                            Axa Artelor_7                                Axa Breslelor_1

        1. Axa Coroanei                       2. Axa Artelor                        3. Axa Breslelor

drumul colectiilor

Se parcurge pe jos în circa 1-2 ore, la care se adaugムtimpul efectiv de vizitare a obiectivelor de pe traseu.

Drumul colecţ›iilor cuprinde cele mai importante colecţ›ii artistice, istorice, etnografice, artムreligioasăƒ, mineralogie, etc.

drumul scolii
Se parcurge pe jos in circa 3 ore.

Cea mai veche clăƒdire şcolarムdin oraş™ este ޘcoala Româneascムde lângムVechiul Cimitir Românesc, o construcţie modestムconstruitムînainte de anul 1870, iar cea mai impunăƒtoare ş™coalムdin Bistriţ›a este vechiul Gimnaziu Evanghelic, azi Colegiul Naţional Liviu Rebreanu.
Bistriţ›a este numit ş™i oraş™ul Imnului Naţ›ional deoarece în acest climat cultural a copilărit Andrei Mureş™anu autorul poeziei UN RĂSUNET care a devenit cel mai cunoscut cântec patriotic românesc în timpul revoluţ›iei din 1848, iar dupムrevoluţ›ia din 1989 a devenit imnul naţ›ional al României.

drumul cetatii
Traseu de parcurs pe jos în circa o orăƒ.

Fortificaţ›ia completムa oraş™ului Bistriţ›a s-a realizat în intervalul 1464-1484 ş™i cuprindea trei porţ›i principale: Poarta Lemnelor, Poarta Ungureascムşi Poarta Spitalului. Breslele oraş™ului au întăƒrit zidurile cu turnuri care le purtau numele: Funarilor, Tâmplarilor, Aurarilor, Măƒcelarilor, ޘelarilor, Fierarilor, Croitorilor, Curelarilor, Rotarilor si Dogarilor.
Zidul avea o înăƒlţime de circa 10 metri şi grosime de circa 1,5 metri, iar in faţ›a acestora erau amenajate cursuri de apă ş™i heleştee care ţ›ineau departe artileria adversăƒ. Ύn secolul al XIX-lea fortificaţ›ia oraş›ului a fost demolatム- azi se păstreazムruine ale acesteia pe laturile de sud si de est.

Rondul Cetăţ›ii permite străƒbaterea traseului pe care garda oraş™ului trebuia sムîl străƒbatムîn rodul săƒu de nenumăƒrate ori.

drumul calugarilor

Se parcurge pe jos în circa 1-2 ore, la care se adaugムtimpul efectiv de vizitare a obiectivelor de pe traseu.

Căƒlugăƒrii dominicani erau atestaţ›i la Bistriţ›a in 1245, franciscanii in 1268, iar hospitaliţ›ii in 1295. Vechile măƒnăƒstiri construite de aceste ordine monahale au marcat extremele burgului.


Acest traseu permite parcurgerea principalelor obiective istorice din oraş™.